Iată-ne ajunşi şi la cel de-al 6-lea articol de pe acest blog.Dacă până acum ceea ce am postat vi s-a părut cât de cât interesant,nu pot decât să mă bucur.Dar,nici nu ştiţi ce va aşteaptă !

     În următoarele câteva articole voi scrie despre piramide,şi nu doar 2-3 vorbe.Aşa că,să nu mai lungim vorba şi,aşa cum spune un contemporan de-al nostru, "să trecem la treaba !" :))   
Unul dintre marile secrete ale piramidei este acela că această respecta,prin construcţie,proporţiile misteriosului număr de aur.Astăzi se ştie despre construcţia piramidelor,templelor şi mormintelor din Egipt,că sunt aşezate astfel încât acestea dau o proiecţie fidelă a unor constelaţii,şi chiar a Caii Lactee.Unii oameni de ştiinţă,precum Roky McCollumn sau Robert Bauval,au descoperit că aliniamentul celor trei piramide de la Ghizeh formează o spirală de aur(ce păstrează proporţia exactă a numărului de aur f=1,218...),care se suprapune exact peste hârţa astronomică a :brâului lui Orion",iar Sfinxul se afla pe axă de simetrie a dreptunghiului de aur în care se înscrie spirală.

     Robert Bouval a fost primul care a arătat că structurile de la Ghizeh reflecta ordinea stelelor din constelaţia Orion.Egiptenii credeau că Osiris îşi avea reşedinţă în această constelaţie,sugerandu-se deci importantă acesteia în religia lor.Totodată axul culoarului de acces la mormântul din piramidă este centrat pe unghiul făcut în raport cu una din stelele Dragonului,care prezintă exact nordul geografic.Cele patru unghiuri ale bazei pătrate se afla îndreptate pe cele patru puncte cardinale,cu o perfectă exactitate.Înmulţind înălţimea piramidei cu un miliard,rezultă exact distanţă de la Pământ la Soare,adică 150 milioane de kilometri.Nenumăratele exemple ar putea continuă.

     Piramidele au un amplasament de o complexitate arhitecturală colosală ce trădează multe însuşiri şi aplicaţii ştiinţifice sau mistice,toate acestea vrând să reflecte perfecţiunea şi cunoaşterea.Din cele mai vechi timpuri,geometria,amplasarea,formă şi proporţiile aveau o mare importantă în culturile marilor popoare,luând naştere adevărate ştiinţe,că Feng Shui,sau chiar mai vechi decât această.Toată această ştiinţă conferea echilibrul optim,spiritual şi material.De aceea,unele construcţii mai speciale,precum piramidele de la Ghizeh,aveau rolul de a modifica starea de conştiinţa,adaptând-o la parametrii optimi pe care construcţia îi reflecta.

     În acest sens,cunoscutul gazetar şi publicist englez Paul Brunton,în lucrarea "Egiptul secret",bazandu-se pe diverse texte scrise,spunea că piramidele au fost utilizate în practicarea anumitor ritualuri,cum ar fi dedublarea astrală,o practică foarte des întâlnită în Antichitate.Prin formă şi proporţiile lor,piramidele facilitau astfel practicarea înaltelor ştiinţe oculte ce deschideau porţi cspre misterele Universului.Astfel,călătoriile în constelaţia Osiris se făceau în stare de transă extatică şi dedublare astrală.În acest sens s-au găsit numeroase porţiuni din amestecuri de plante sau alte substanţe,precum şi încântaţii şi forme de practică rituală care favorizau acestă transă.

     Deşi au fost studiate,măsurate şi analizate asiduu în ultima sută de ani,piramidele egiptene ce alcătuiesc ansamblul de la Gizeh refuză să îşi dezvăluie secretele.Unul dintre acestea este vechimea lor,o problemă extrem de cotroversata în ultima perioadă.O nouă teorie le stabileşte vârsta de 4478 de ani,cu o eroare de plus-minus cinci ani.
    În anul 1835,la 29 decembrie,un personaj contestat mai târziu debarcă în Egipt.Colonelul Howard Vyse ,ofiţer al corpului regal de garda britanic,un tip original dar şi zeflemist,dornic de a face ceva deosebit,şi mănat de spiritul de aventură,a ajuns să fie fascinat de piramide,în special de Marea Piramidă(despre care vom vorbi în următorul articol).În acea perioadă,în Gizeh săpa şi arheologul italian Giovanni Battista Caviglia ,un căpitan care era şi el puternic atras de istoria Egiptului.Cei doi s-au asociat şi au început să lucreze împreună.După câteva luni s-au certat,ajungând că la 13 februarie 1837 tensiunile să degenereze într-un conflict.Colonelul Vyse avea deja de la consul autorizaţia pentru săpături,aşa încât l-a izgonit pe italian de la locul săpăturilor.

     În urmă cu 72 de ani de a ajunge Vyse în Egipt,diplomatul britanic Davison Nathaniel descoperise,la capătul mării galerii,o gaură în tavan prin care a reuşit să se strecoare în interior,ajungând într-o încăpere de deasupra camerei regale.Era vorba,de fapt,despre cea mai de jos amplasată încăpere din cele aşa numite "încăperi de descărcare" de deasupra camerei regale.În jurnalul colonelului Vyse apare notată presupunerea existenţei unei camere mortuare ascunsă peste încăperea "Davison",de unde rezultă că Vyse ştia despre descoperirea diplomatului Davison.

Vyse împreună cu inginerul şef John Perring au reuşit să cumpere o cantitate însemnată de praf de puşca şi s-au hotărât să încerce o explozie deasupra încăperii "Davison".După ce au provocat explozia,au reuşit să creeze un tunel în blocurile piramidei.În perioadă 30 martie - 27 mai 1837 ei au descoperit încă patru spaţii goale peste încăperea "Davison".În cele două încăperi de sus Vyse a găsit câteva semne pictate în culoarea roşie pe monoliţi.Acestea puteau fi marcajul unor meşteri constructori care au dorit să nu se rataceasc în blocurile monolitice.Unul din aceste semne era,de fapt,numele faraonului Khufu.Vestea acestei dovezi senzaţionale a făcut înconjurul lumii,reuşind că dorinţa colonelului Vyse să fie atinsă.

     Oare de ce pe celelalte peste două milioane de blocuri de piatră nu s-a găsit nici măcar un singur însemn al regelui Khufu ?După descoperirea însemnului "Khufu",specialiştii care l-au văzut şi-au manifestat îndoielile,dar pentru că evenimentul era prea senzaţional,îndoială lor a fost acoperită de strigătele victoriei.

     Egiptologul Samuel Birch,expert în hieroglife,a presupus în 1837 că însemnul nu este real,conţine o greşeală de ortografie,ba mai mult semnele respective în existau în perioadă cât a trăit Kheops.Simbolurile mâzgălite în roşu au apărut cu mult după Kheops şi se asemănau foarte mult cu scrierea hieratică.Cum au putut ajunge aceste semne cu mult după Kheops în camera superioară când numai Vyse a folosit praful de puşca pentru a creă accesul în camera de descărcare ?În anul 1828 apare manualul "Materia hieroglyphica" de John G. Wilkinson.În acest manual numele Khufu a fost greşit tipărit.Astfel Vyse,care nu era egiptolog,a preluat această greşeală de ortografie,încercând să devină cunoscut prin "descoperirea însemnului".Cât despre vopseaua întrebuinţată,ea este asemănătoare cu cea cu cele folosite de vechii egipteni,un derivat al rosului ocru care mai este folosit şi în zilele noastre.Această vopsea naturală se păstrează atât de bine încât unui neexperimentat îi este greu să deosebească dacă însemnele au 1 an sau 3000 de ani.

     Părerile arheologilor moderi cu privire la vârsta mării piramide sunt foarte împărţite: de la 2000 la 5000 de ani.Datarea este îngreunată din cauza că nu s-au găsit hieroglife,stătui,busturi sau orice altceva ce ar putea relevă vârsta reală a a acesteia.Astfel toate dovezile concluzionează că nici pe departe Kheops sau Khufu nu a putut fi ctitorul mării piramide.În ultima perioadă,arheologii mai inspiraţi avansează ipoteză că marea piramidă are cel puţin între 8000 şi 10000 de ani.

     În absenţa altor indicii,savanţii s-au gândit să stabilească vechimea piramidelor în funcţie de ...stele.Pornind de la alinierea lor foarte exactă pe axă sud-nord,egiptologul Kate Spence,de la Universitatea din Cambridge, a presupus că elementele de reper utilizate de egipteni au fost o stea din Carul Mare şi una din Carul Mic.

     Problemă este că,datorită oscilaţiilor axei Pământului,nordul geografic "s-a mişcat" puţin câte puţin de-a lungul secolelor.Astfel,alte piramide,construite în alte perioade,prezintă mici abateri faţa de linia nord-sud.Luând în calcul aceste aparente erori ale vechilor egipteni,Kate Spence a reuşit să stabilească intervalele de timp la care au fost ridicate.Ulterior,ea a introdus în ecuaţie şi poziţia actuală a celor două stele menţionate.O simplă simuare pe calculator i-a permis să stabilească vechimea piramidelor de la Gizeh la 4478 de ani.În felul acesta,ele au devenit mai bătrâne cu aproape o sută de ani faţa de vârsta acceptată în general.

     Totuşi ar fi prematur să ne grăbim cu concluzia că-gata-a fost rezolvat şi misterul acesta.Ipoteză emisă de Kate Spence nu este singură care "sună bine" şi este încă departe de a se bucura de o recunoaştere unanimă.

     O altă teorie,deloc uşor de demontat,plasează construcţia piramidelor acum aproximativ 12500 de ani.Ea se sprijină pe asemănarea izbitoare dintre dispunerea piramidelor şi aranjamentul stelelor din constelaţia Orion.Ori abaterea care există şi în cazul acesta,r fi fost numa acum 12500 de ani,conform calculelor efectuate.

     Aşadar,cât de vechi sunt piramidele ? Iată o nouă situaţie în care nu putem spune decât că rămâne de văzut...
Demetra,zeiţă agriculturii,fecundităţii şi armoniei naturii,era una dintre cele mai populare divinităţi ale culturilor antice,fiind venerată atât în Tracia,cât şi în regiunile greceşti.Oamenii îi dedicau ceremonii fastoase,alcătuite din tot felul de dansuri,cântece,pantomime şi alte forme de rituri agrare."Capitală" cultului ei era oraşul Eleusis,situat lângă Atena.Aceste cremonii erau conduse de înalţi preoţi,primcipalele "învăţături" ale lor dezvăluind taine ale Universului,dedublării astrale,inducerea transei sau contemplaţiei mistice prin adoraţie faţa de Divinitate.


     Înainte de iniţiere,candidaţii trebuiau mai întâi să treacă printr-o minuţioasă purificare ritualică,concretizată prin post şi sacrificii.Apoi erau invitaţi să ia parte la o întrunire secretă,unde li se prezentau anumite semnificaţii simbolice ale obiectelor sacre.T|otodata,viitorii membri ai cultului erau introduşi într-o puternică transă spirituală însoţită de viziuni,în timpul căreia li se dezvăluiau formulele magice prin care puteau intra în contact cu Divinitatea

     Misterele din Eleusis erau recunoscute oficial şi protejate.Ele s-au perpetuat timp de aproape 2000 de ani,constituind de-a lungul timpului "material didactic" pentru diferite ştiinţe oculte,precum numerologia,tarotul,astrologia.

     Dionisos este tot o divinitate tracă,un zeu solar având că simbol vită de vie şi vinul care semnificau extazul mistic şi beţia tainică a sufletului care era cuprins în timpul ritualurilor de adoraţie.Acest zeu era adorat că o încărnare a naturii,a vieţii iar în timpul acestor ritualuri satiri,fauni,sileni,menade şi nimfe dansau într-o ceaţă veselă şi zgomotoasă,acompaniaţi de muzică flautului,reconstituind cortegiul astfel imaginat al zeului.Aceste ritualuri se celebrau noaptea pe culmi de munţi,cu coroane de iederă sau aplicandu-şi coarne de ţapi sau cerbi.

     În Tracia,adoratorii se încingeau chiar cu şerpi vii,strecurandu-i în păr,lasandu-se cuprinşi de transă,antrenaţi de ritmurile muzicii,consumând vin roşu.Aceste ritualuri avea un efect purificator prin însuşi faptul că permiteau eliberararea tensiunilor subconştienţe.Ele eliberau psihicul de toate inhibiţiile.În acest abandon adepţii aveau convingerea mistică,că se uneau cu Divinul.
     Noţiunea de "orphism" provine din numele zeului trac Orpheu.Legendele Olimpului povestesc că Orpheu era un cântăreţ de chitară,care prin muzică să putea imblinzi fiarele.Adepţii ştiinţelor oculte îl consideră inventatorul magiei şi al misterelor omonime,iniţiatorul unei adevărate religii.Orphismul este însă total diferit de celelalte culturi de mistere din Grecia.Adepţii orphismului alcătuiau o asociaţie secretă,în care oficiau "imnurile" orphice.

     "Învăţăturile" pe care le propovăduiau aceste imnuri pot fi privite că o combinaţie între conceptele creştinismului şi cele ale budismului,cultivând doctrină salvării sufletului omenesc de la pieire.În orphism,omul poartă încă de la naştere păcatul strămoşesc pe care trebuie să-l ispăşească prin suferinţă,idee preluată ulterior de creştinism.Sufletul omului este întemniţat în trup,întocmai că într-o închisoare.Scopul practicii ritualurilor era acela de a salva sufletul şi de a pune capăt ciclului etern al reîncarnării de-a lungul existentelor,idee larg răspândită în budism.

     Orphismul este considerat o prima religie care are o carte şi în care este tratată pe larg ideologia doctrinei eliberatoare.Spre deosebire de celelalte mistere,idolul era cel sacrificat,jerta lui Orpheu impunând compasiune şi respect.

     Imnurile orphice erau închinate diferitelor divinităţi precum: Nemesis,Fortuna,cele două Muze,Soarele,Lună,etc. Prin repertoriul lor,aceste imnuri imprimau o notă de exaltare,generozitate,puritate şi armonie
Faptul că în trecut a existat un continent de legătură între India şi Americă este aproape cert,altfel nu s-ar putea explica distribuţia faunei şi florei din zona.Un exemplu în acest sens ar fi lemurul,creatură ce trăieşte în insula Madagascar,dar şi în Africa,India sau arhipelagul Malaeziei.Cum ar fi putut lemurul să treacă peste oceanul Indian ? Alte animale şi plante au ridicat aceeaşi problemă...

      Ocultistul britanic Scott Elliot,folosindu-se de un document prost conservat,a desenat o harta a Lemuriei,aşa cum era la momentul întinderii ei maxime.Naturalistul german Ernst Haikel credea că un continent s-ar fi întins cândva din Madagascar până în Malaezia,fapt care ar explica răspândirea lemurilor şi a altor specii.

    

      Doctorul francez Augustus Longeon,care a făcut săpături în ruinele mayase din Yucatan,a tradus una din cărţile mayase,în care găsim o relatare fascinantă despre aşa-numitul continent Mu,un teritoriu înfloritor,pe care l-ar fi distrus un cutremur.Longeon a încercat să dovedească faptul că locuitorii din Mu ar fi fost strămoşii mayasilor dar şi ai egiptenilor.

      Celebrul ocultist Helena Blavatski susţine că,în timpul călătoriilor sale,ar fi găsit în mănăstirile sacre ale Tibetului un manuscris care vorbeşte de evoluţia umanităţii prin şapte râse.Conform acestui document,despre care înţelepţii spuneau că este un vechi text din Atlantida,lemurienii ar fi fost a treia rasa.În cartea să,Helena Blavatski scrie că lemurienii ar fi trăit pe un continent ce acoperea cea mai mare parte din emisferă sudică,şi că ei erau creaturi gigantice asemănătoare cu maimuţele.Aceeaşi autoare vorbeşte despre o serie de diferenţe de natură genetică între "exemplare":unii aveau patru braţe,în timp ce ceilaltio aveau un al treilea ochi în ceafă.Nu vorbeau nici o limba,comunicau doar telepatic şi deţineau puteri paranormale uimitoare.

      Un alt renumit teozof,William Scott,spunea despre lemurieni că aveau aproape 4,5 metri înălţime şi peilea de culoare brună.Fetele lor erau teşite,fără frunţi,dar cu maxilarele ieşite în afară.Călcâiele lor erau atât de lungi şi de întinse înapoi,încât puteau merge la fel de bine şi cu spatele,aşa cum mergeau cu faţa.Aveau ochii atât de îndepărtaţi unul de celălalt,încât puteau vedea la fel de bine şi lateral că şi înainte.

      Ce s-a întâmplat cu Lemuria nu se ştie nici în ziua de astăzi şi probabil nu se va şti niciodată.Legendele spun că acest ţinut s-a fragmentat,rezultaand din el continentul Atlantida şi lumea actuală.Dar cât de mult ne putem crede în astfel de legende ?

      Nimeni nu ştie exact unde se afla El Dorado.Unii oameni de ştiinţă au crezut că acest ţinut se afla pe malurile lacului Guatavita,în nord-estul Bogotei,iar alţii au făcut analogie cu mică tărişoara Manoa,situată pe dealurile Buianeze,dincolo de fluviul Orinoco.

În limba băştinaşilor Americii de Sud, El Dorado înseamnă "omul de aur".Toate legendele legate de comunitatea locuitorilor ţinutului El Dorado s-au ţesut în jurul acestei mitologii a omului de aur.Un cronicar spaniol a relatat un ritual desfăşurat în lagună Guatavita,prin care,în urmă morţii regelui,băştinaşii l-au instalat pe tron pe fiul acestuia.
Ei au construit o plută din papură şi au aşezat pe ea patru vetre cu jăratec,unde ardea tămâie,răşini şi multe alte parfumuri.L-au dezbrăcat pe moştenitor şi l-au uns cu ceva lipicios,peste care au suflat praf de aur,acoperindu-l în întregime,iar la picioare i-au aşternut o grămadă de aur şi smaralde.Când plută a părăsit malul,în acorduri de trompete,flaute şi alte instrumente,viitorul rege şi vasalii care îl însoţeau au dăruit ofrandă zeului lor,aruncând în lac gramda de aur şi pietre preţioase.Prin această ceremonie,noul conducător era acceptat şi recunoscut drept rege.Povestea cronicarului spaniol dovedeşte faptul că El Dorado era o comunitate bazată pe o anumită ideologie spirituală,trăind în prosperitate şi armonie.Ritualul ungerii cu răşină şi acoperirii cu aur,omul perfect,care şi-a transformat natură să interioară în aur pur.

      De-a lungul timpului,foarte mulţi "vânători de comori" au plecat în căutarea ţinutului El Dorado,în speranţa că vor descoperi minunatele comori din aur despre care vorbesc legendele.Bineînţeles că niciunul dintre aceştia nu a găsit nimic...


      Aventura noastră începe cu nişte mistere cu mult mai mari decât cele obişnuite,atât la propriu,cât şi la figurat,anume lumile dispărute.Au existat ele cu adevărat ? Dacă da,ce s-a întâmplat ?

       Prima este o lume despre care,cu siguranţă că aţi mai auzit,fie şi numai din întâmplare,respectiv Atlantida sau "Continentul scufundat".

      Vis-a-vis de misteriosul continent Atlantida au apărut de-a lungul timpului numeroase ipoteze,dar nici una dintre acestea nu a putut fi confirmată sau dovedită ştiinţific.

      Adevărate informaţii sau pure povesti,nimic nu ar fi existat dacă nu erau relatările filozofului grec pe nume Platon (427-347 i.Hr.).În două dintre dialogurile sale,relatează următoarele:Atlantida era o insula mult mai mare decât Asia şi Libia luate la un loc şi s-ar afla dincolo de coloanele lui Hercule(probabil strâmtoarea Gibraltar).Cu 6 milenii înainte de Solomon (640-558 i.Hr),Atlantida era un regat puternic cu o civilizaţie rafinată,o consitutie politică rafinată şi cu baze politice ideale.Din cauza decăderii şi a dorinţei de a cuceri atlanţii au stârnit mânia zeilor şi Atlantida a fost scufundată sub ape.Platon spunea că auzise povestea de la Critias,care o auzie la rândul lui de la bunicul sau,iar străbunicul lui Critias,de la Solon însuşi.

      In Egiptul Antic,mai exact intre 2000-1700 i.Hr. a fost descoperit un papirus care povestea intamplarile unui calator egiptean,ce a esuat in timp ce calatoarea spre minele faraonului.Dupa ce a fost aruncat de valuri pe tarmpul unei insule necunoscute,a fost gasit de catre un dragon,care l-a adus in adapostul lui,fara insa a-i face vreun rau.Dragonul,care se pare ca poseda darul de a vorbi,i-a povestit egipteanului ca,in trecut,insula era un taram al dorintelor implinite si al bogatiei,si ca acolo ar fi trait candva 75 de dragoni,dar el era singurul supravietuitor,ceilalti "frati" ai lui fiind arsi de o stea cazatoare.Dragonul l-a asigurat pe egiptean ca va fi salvat de o corabie egipteana,dar a adaugat ca niciodata nu va mai revedea insula,deoarece ea va fi inghitita de ape.
      Printre legendele tesute in jurul Atlantidei se numara si unele care acretizeaza ideea ca locuitorii acestui tinut aveau puteri oculte.Astfel,conform unora dintre aceste teorii,atlantii manipulau energia cristalelor si a elementelor naturale,folosind tehnologii foarte avansate,bazate pe principiile naturii.Alte teorii sustin ca aceste fiinte erau foarte avansate din punct de vedere spiritual putand comunica prin telepatie.
      Dovezi istorice recente atesta faptul ca in trecut ar fi existat intr-adevar o astfel de insula,motiv pentru care numerosi arheologi au incercat sa o localizeze pe harta.Arheologul grec S. Marinatos,a gasit in timpul unor sapaturi la mare adancime pe mica insula vulcanica Santorini din Marea Egee,centrul unui oras in care casele s-au conservat aproape in intregime,unele dintre ele avand chiar doua sau trei etaje.Au fost gasite aproape intacte corpuri de mobilier si diverse vase de ceramica,pe pereti se puteau vedea picturi care infatisau scene din viata de zi cu zi,insa niciun fel de urma de oseminte omenesti sau bijuterii.Multi sunt de parere ca vulcanul de pe insula ar fi erupt,acoperind si scufundand astfel misteriosul continent Atlantida.Aceasta ipoteza ar fi cat de cat plauzibila,deoarece in urma calculelor vulcanologice a rezultat ca explozia a fost infernala,de patru ori mai puternica decat cea a vulcanului Cracatoa aflat intre Sumatra si Java.Cenusa aruncata in urma exploziei ar fi putut acoperi anumite portiuni ale insulei cu un strat de 30 de metri grosime.
      In sfarsit,cea mai socanta teorie este cea a vindecatorului si mediumului american Edgar Cayce (1877 - 1945),conform careia continentul Atlantidei va incepe din nou sa se ridice de sub ape,acesta precizand chiar si locul:Bahamas in anul 1968 sau 1969.Nimeni nu a crezut intr-o astfel de posibilitate,pana cand pilotii unei linii aeriene au reusit sa fotografieze in anul 1968 siluetele unor constructii in largul insulei Bimini din Bahamas.Explorarile submarine care au urmat dupa aparitia dubioaselor poze,au scos la iveala pe fundul marii drumuri pierdute,ziduri ciclopice,piramide si cercuri din pietre.Acelasi Edgar Cayce sustinea ca atlantii controlau energia atomica,si ca ei cunosteau principiile zborului,iar civilatia a fost distrusa de trei dezastre nucleare,ultimul in jurul anului 10.000 i.Hr.Odata cu descoperirea misterioaselor contructii de pe fundul marii,tot mai multi oameni de stiinta au ajuns la concluzia ca profetiile lui Cayace nu sunt simple fabulatii.
      Dincolo de toate legendele care s-au vehiculat de-a lungul timpului,Atlantida ramane un mare mister,care poate nu va fi deslusit niciodata...